Меню Содержимое
Добро пожаловать на главную страницу сайта ! arrow Список диссертаций, выполненных под руководством А.Е. Коварского
ACADEMICIANUL ANATOL KOVARSKI
Рейтинг: / 0
ХудшаяЛучшая 
22.03.2014 г.
ACADEMICIANUL
ANATOL KOVARSKI,
CTITOR AL ȘCOLII
NAȚIONALE
DE GENETICIENI
ȘI AMELIORATORI
 
Membru corespondent al AŞM
Andrei PALII
Universitatea Agrară de Stat
din Moldova
 
Image
 
Academician Anatol KOVARSKI
24.01.1904-30.01.1974
 

Acum 110 ani, la 24 ianuarie 1904, în satul Popovca,
gubernia Cernigov s-a născut Anatol Kovarski.
După absolvirea şcolii reale nr.2 din Harcov, în
toamna anului 1920 a fost înmatriculat la Institutul
Agricol din Harcov, pe care l-a absolvit în 1924.
Obţinând califi carea de fi totehnician-ameliorator,
a fost repartizat la lucru în renumita rezervaţie naturală
Ascania Nova în calitate de şef al Câmpului
Experimental. Semănăturile geografi ce efectuate în
scopul testării şi introducerii diverselor culturi le realizează
nemijlocit sub conducerea notoriului academician
N. Vavilov, promotorului geneticei.

La propunerea mentorului său, tânărul A. Kovarski
a efectuat o expediţie (anii 1927-1928) în vederea
cercetării şi colectării specimenelor de grâu
din Crimeea. În baza analizei materialului colectat, a
scris lucrarea Grânele părţii montane a Crimeei. Pentru
această lucrare, la recomandarea academicianului
N. Vavilov, în anul 1929 Consiliul Ştiinţifi c al Institutului
Unional de Fitotehnie din Leningrad i-a acordat
titlul de colaborator ştiinţifi c superior, cu conferirea
în anul 1936 a gradului ştiinţifi c de candidat (doctor)
în ştiinţe agricole, fără susţinerea tezei.

Din 1931, A. Kovarski a activat în calitate de
docent al catedrei de fi totehnie a Institutului de Mecanizare
şi Electrifi care a Agriculturii din Harcov.
Începând cu anul 1935, este docent la catedra de
selecţie şi seminologie a culturilor de câmp a Institutului
agricol din Herson. În această perioadă,
publică un şir de lucrări ştiinţifi ce în domeniul ameliorării
plantelor, în primul rând, despre studierea
arahidelor – o cultură foarte preţioasă, care trebuia
adaptată la condiţiile din sudul Ucrainei.

El a selecţionat patru soiuri de arahide, inclusiv
,,Valensia ucraineană”, care înainte de război se cultiva
pe 20 mii de hectare. În anul 1940,
îşi susţine  strălucit teza de doctor întitulată
,,Introducerea arahidelor în URSS”.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial,
profesorul A. Kovarski este şef al catedrei de Fitotehnie
şi Ameliorare al Institutului Agricol din Kirghizia,
participă nemijlocit la instruirea unei echipe
internaţionale de studenţi evacuaţi din diferite regiuni
ale fostei URSS. Printre ei se afl au şi circa 100 studenţi
ai Institutului Agricol, evacuaţi din Chişinău.

La 6 septembrie 1944, Anatol Kovarski vine în
Moldova, unde exercită funcţia de şef al catedrei de
Ameliorare şi Producerea seminţelor de la Institutul
Agricol din Chişinău, pe care a organizat-o şi a condus-
o pe parcursul a 30 ani. El a adus la Chişinău o
bogată colecţie genetică de specii tradiţionale pentru
această zonă geografi că (grâu, porumb, fasole,
mazăre, mei, sorg), precum şi o serie de specii noi
(arahide, maş, vigna, terapi, ciufa şi a.). Pentru completarea
acesteia, în perioada 1945-1948, împreună
cu colaboratorii săi P. Boldari, V. Ucicovschi şi
S. Pînzari, a efectuat expediţii în toate raioanele
Moldovei în vederea selectării şi studierii genofondului
plantelor de câmp cultivate.

În 1945, A.E. Kovarski organizează pe terenul
agricol din Costiujeni o Bază Experimentală de
Ameliorare a plantelor de câmp, care în continuare
a fost transformată în Staţiune Didactico-experimentală
de Ameliorare şi Genetică a culturilor de
câmp a Institutului agricol din Chişinău. Din anul
1957, Catedra de Ameliorare şi Producerea seminţelor
şi Staţiunea Didactico-experimentală de Ameliorare
şi Genetică a culturilor de câmp a Institutului
Agricol din Chişinău s-au integrat cu Secţia de
Genetică a Plantelor a Academiei de Ştiinţe. Acest
centru didactico-ştiinţifi c unic, sub conducerea sa, 
zeci de ani la rând s-a axat pe cercetări de mare valoare
în domeniul geneticii, ameliorării, producerii
seminţelor şi pregătirii cadrelor de înaltă califi care.
Sub conducerea lui A.Kovarski, a fost creat un bogat
material iniţial pentru cercetările ulterioare de
genetică, ameliorare şi producerea seminţelor hibride
la porumb.

Din soiul local de porumb (Moldovenesc Oranj)
a fost descoperită o sursă nouă de androsterilitate
citoplasmică, care a devenit cunoscută ulterior sub
denumirea de tip Moldovenesc de androsterilitate
(M). Împreună cu echipa pe care a condus-o, a creat
şi a omologat în republică hibrizii de porumb Chişinău
109, VIR 42MV, Chişinău 150TV, Chişinău
161MV, Chişinău 167MV, Vstrecea MV, soiurile de
fasole Chişinău 1 şi soiurile de soia Chişinău 1. A
publicat mai mult de 250 lucrări ştiinţifi ce.

Rezultatele cercetărilor efectuate sub conducerea
profesorului A. Kovarski în domeniul geneticii
şi ameliorării plantelor în condiţiile Republicii
Moldova au fost sintetizate în patru teze de doctor
habilitat şi circa 50 teze de doctor în ştiinţe. Drept
urmare, a fost creată şcoala ştiinţifi că a academicianului
A. Kovarski, printre discipolii săi numărânduse:
la porumb – V. Ucicovski, T. Cealâc, V. Lîsikov,
M. Borovski, V. Micu, A. Palii, O. Bleandur şi a., la
grâul comun şi durum de toamnă – S. Pînzari, V. Siminel,
P. Buiucli şi a; la soia S. – Pînzari, D. Bruter,
M. Micu şi a; la sorg – O. Solonenko şi G. Moraru.
La toate etapele de dezvoltare şi reorganizare a agriculturii
Moldovei, savantul a participat activ la elaborarea
direcţiilor ştiinţifi ce de perspectivă, legate
strâns de cerinţele din producţie.

Pentru merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei
profesorului A. Kovarski în anul 1946 i-a fost conferit
titlul de „Om Emerit al Ştiinţei şi Tehnicii din
Moldova”. În 1962, el a fost ales membru corespondent
al AŞM, iar în 1965 – membru titular al AŞM.

Profesorul A. Kovarski a participat activ şi la
viaţa socială. În 1963 a fost ales deputat în Sovietul
Suprem al RSSM. Un an mai târziu, a fost înscris
în „Cartea de Aur de Onoare a Moldovei”. În 1968
a fost ales preşedinte al Societăţii geneticienilor şi
amelioratorilor din RSSM. Un timp îndelungat a
activat în calitate de preşedinte al Consiliului pentru
susţinerea tezelor de doctor şi de doctor habilitat
în ştiinţe din cadrul Secţiei de ştiinţe biologice şi
chimice a AŞM. A. Kovarski a fost ales preşedinte
al Consiliului Coordonator al Academiilor de Ştiinţe
din Moldova, Bielorusia şi Ucraina. A fost decorat
cu ordinul „Lenin”, 2 ordine „Drapelul Roşu
de Muncă”, ordinul „Insigna de Onoare”. Pentru
merite deosebite în dezvoltarea ştiinţei i s-a conferit
titlul de Om Emerit al ştiinţei şi tehnicii din RSSM
(1946).

Academicianul A. Kovarski s-a stins din viaţă la
30 ianuarie 1974 în or. Chişinău. Toţi discipolii săi
se închină cu smerenie celuia care a fost academicianul
A. Kovarski şi acoperă eternitatea cu sentimentul
celei mai curate recunoştinţe.

Principalele lucrări publicate:

1. Kovarski A.E. Kunjut (Maslichnoie rastenie
na Ukraine). Harikov, 1930.
2. Kovarski A.E. Arahis (Zemlianoi oreh). Derjsiligospvidavi.,
1931.
3. Kovarski A.E. Novie zasuhoustoichivie zernobobovie
kulituri v Moldavii. Kishinev.1948.
4. Kovarski A.E. Fasoli v Moldove (Mestnie
sorta, novie vidi i agrotehnica vozdelivania). Kishinev,
1948.
5. Kovarski A.E. Novie kulituri dlea iuga Moldavii.
Kishinev.1948.
6. Kovarski A.E., Kushnirenco G.E. Sorta i gibridi
kukuruzi v Moldavii. Kishinev, 1974.

 
Image
Image
nr. 1 (32), martie 2014 -164, 165

 
След. »